Anne de Boleyn

   Viata inainte de incoronare

    Data exactă a naşterii Annei nu este cunoscută, însă se ştie că s-a născut undeva între anii 1501-1507, și că familia sa era una dintre cele mai influente în acea perioadă. Mai știm, de asemenea, că tatăl Annei era unul dintre preferaţii regelui, încredinţându-i-se de multe ori misiuni diplomatice peste graniţă.

    Atât Anna, cât şi sora ei Mary au fost crescute în Franţa, unde cele 2 fete primesc o educaţie deosebită, timp în care tânăra Anne ajunge să fie preocupată de artă, modă, filosofia religiei, vânătoare şi călărie. În plus, ea învață foarte bine cultura franceză şi eticheta de curte, căci petrece mult timp la curtea regală a Franţei, ca doamnă de onoare a Mariei Tudor, sora lui Henric şi soţia regelui Franţei Ludovic al XII-lea. Apoi, ea devine doamna de onoare a reginei minore, Claude a Franţei.

    Anna se întoarce în Anglia în 1522, pentru a se căsători cu vărul ei James Butler. Însă lucrurile iau o turnură neaşteptată pentru familia Boleyn. Mary fusese chemată în Anglia în 1519 din cauza aventurii amoroase dintre ea şi regele Franţei. Căsătorită cu minorul Wiliam Carey, Mary va deveni însă amanta regelui Henric al VIII-lea. Acest lucru era evident în avantajul familiei Boleyn, deoarece cu cât regele o plăcea mai mult pe Mary, cu atât familia Boleyn ducea o viaţă mai placută şi mai confortabilă.

    Schimbarea intervine pe 4 martie 1522, când Anne Boleyn îşi face debutul la curtea regelui Henric VIII. Aceasta joacă rolul Perseverenţei în Chateau Vert (Castelul Verde), piesă dată în onoarea ambasadorilor imperiali. Se spune că Henric a fost vrăjit pe loc de privirea pătrunzătoare şi plină de spirit a Annei. Din acel moment, interesul lui Henric pentru Mary dispare. Singurul lucru pe care regele îl voia acum era Anne.

    Aceasta a refuzat să devină amanta regelui, reuşind în cele din urmă să-l convingă s-o ia de soţie. Pasiunea nebună a lui Henric l-a facut pe acesta să facă tot posibilul pentru a anlua casătoria cu Caterina de Aragon. Aceste acţiuni, nemaiîntâlnite în Europa, reprezintă începutul ruperii Angliei de Vatican.

    Papa Clement al VII-lea refuză vehement anularea căsătoriei. Astfel, Anna ia atitudine şi începe să-l sfătuiască pe Henric în privința problemei cu Biserica. În scurt timp, cardinalul Thomas Wolsey este demis din funcţia de arhiepiscop de York, și cel care îi ia locul la curtea regală este nimeni altul decât Thomas Cranmer, caperlanul familiei Boleyn, care devine arhiepiscop de Canterbury.

  Viata ca regina

   Nu trece multă vreme până când peste cuplul regal încep să se abată probleme. Totul a pornit de la sarcinile dificile ale Annei. Regina naşte la 7 septembrie 1533 o fată, lucru extrem de dezamăgitor pentru Henric, care își dorea un fiu. Anne încearcă din nou să-i ofere lui Henric un băiat, însă nu reuşeşte, fapt ce îl nemulţumeşte profund pe Henric, care începe să se gândească că ar fi mai bine să se despartă de Anne.

    Anne nu era iubită de nimeni:nici de popor, care deseori o numea târfa regelui sau prostituata obraznică, nici de curtea regală. Stilul ei de viaţă, rochiile, bijuteriile, pălăriile, penele de struţ, echipamentul pentru călărie pentru care cheltuia sume enorme nu erau pe gustul englezilor. Pe lângă toate acestea, scandalul în care fusese implicată sora ei Mary, atunci când se află că este amanta regelui Franţei, ruptura Angliei de Roma, excomunicarea regelui, execuţia lui sir Thomas More şi a episcopului John Fisher-toate legate de persoana Annei Boleyn-strică și mai mult imaginea reginei.

    În cele din urmă, multiplele avorturi suferite de soția sa il aduc la disperare pe Henric care începe să se distanţeze de Anne. Oamenii de la curte care nu o doreau acolo văd în această problemă a cuplului regal oportunitatea de a o îndepărta pe Anne de pe tronul Angliei. Astfel, în scurt timp la urechile regelui ajung diferite zvonuri în ceea ce priveşte comportamentul Annei. Despre avorturi se spunea că este o pedeapsa a lui Dumnezeu pentru faptul că regele s-a întors împotriva papei. Mai mult decât atât, Anne este acuzată de relaţii incestuoase cu fratele ei George, precum şi de alte relaţii amoroase cu bărbaţi de la curte.

    Apoi, în martie 1536 Henric o cunoaşte pe Jane Seymour, de care este cucerit, iar în iunie o acuză pe Anne de înaltă trădare şi o închide în turnul Londrei. Deşi dovezile relaţiilor ei cu ceilalţi bărbaţi, inclusiv fratele ei, nu apar niciodată, toţi sunt găsiţi vinovaţi, astfel că în data de 19 mai 1536 Anne Bolyen este executată. Deşi în timpul vieţii nu a fost o regină populară, atitudinea şi comportamentul regelui faţă de ea au făcut-o să crească în ochii poporului, care dezaproba acţiunile lui Henric, mai ales după ce acesta se căsătoreste cu Jane Seymour în data de 30 mai 1536, la numai 11 zile de la moartea Annei.